Acte de stare civilă care fac dovada relatiei de rudenie :
Actele care atestă averea defunctului :
Cerere pentru deschiderea succesiunii (se va completa în ziua depunerii dosarului la biroul nostru notarial).
Doi martori din afara familiei care să declare în scris că l-au cunoscut pe defunct şi îi cunosc pe moştenitori.
Pentru succesibilii incapabili (minori, interzişi judecătoreşti şi alienaţi mintal), se va numi prin dispoziţie un curator special.
Comodantul – cel care dă lucrul spre folosinţă
Comodatarul – cel care primeşte în folosinţă lucrul
Comodat – auto (cu excepţia autoturismelor care nu sunt înmatriculate definitiv în România)
Comodantul – cel care dă lucrul spre folosinţă
Comodatarul – cel care primeşte în folosinţă lucrul* Actele de identitate ale părtilor (buletin de identitate, carte de identitate, paşaport). * Actele de funcţionare pentru persoanele juridice-societăţi. * In cazul contractelor de închiriere a imobilelor este necesar certificatul de performanță energetică.
În vederea legalizării semnăturii traducătorului este nevoie ca acesta să-și fi depus în prealabil specimenul la sediul biroului notarial. (cerere+copie autorizație+copie carte de identitate)
In cazul în care traducătorul autorizat are depus specimenul de semnătură la sediul biroului notarial prezenţa acestuia nu este necesară.
Actele aditionale se refera la modificarea unor elemente a actelor constitutive (capital, număr de membri, obiectul activităţii, sedii, filiale, sucursale etc.).
Notarul public poate certifica următoarele fapte pe care le constată personal:
Notarul public poate certifica printr-o încheiere data şi locul adunării, faptul semnării procesului-verbal sau a hotărârii de către preşedintele adunării generale sau de către toţi participanţii.
La cererea preşedintelui sau a unei părţi dintre participanţii la adunarea generală, notarul public poate stabili identitatea participanţilor.
Actele încheiate în faţa Notarului Public sunt de Autoritate Publică, fiind valabile pe tot teritoriul României.
Pentru a fi recunoscute de autorităţile străine, actele notariale trebuie să fie supralegalizate de Instituţiile Române abilitate (apostilate).
Birourile notariale nu pot lua în considerare actele care emană de la autorităţile altui stat, decât dacă semnăturile şi sigiliile acelor autorităţi sunt supralegalizate sau apostilate, cu excepţiile prevăzute de lege.
România a încheiat cu Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Cuba, Republica Moldova şi Republica Populară Mongolă tratate/acorduri care prevăd scutirea de supralegalizare sau orice altă formalitate. Aceste state nu sunt parte la Convenţia nr. 12 cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961.
De asemenea, România a încheiat convenţii/tratate care prevăd scutirea de supralegalizare sau orice altă formalitate cu Republica Albania, Republica Austria, Regatul Belgiei, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia , Republica Franceză, Republica Polonă, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Ungară. Deşi aceste state sunt parte la Convenţia de la Haga, conform art. 3 alin. 2 din această convenţie multilaterală nu e necesară aplicarea apostilei, întrucât atunci când există o înţelegere între două state contractante de asemenea manieră, actele unei părţi sunt valabile pe teritoriul celeilalte fără îndeplinirea nici unei formalităţi (nici de supralegalizare, nici de apostilare).